Gustavo Santaolalla

Motorcycles Diaries, film realizat în 2004, îl are în rol principal pe Gael Garcia Bernal. Acelaşi Bernal care a jucat şi în filmul lui Inarittu, Babel.
Ce mai au cele două filme în comun?
Gustavo Santaolalla. Este cel carre a compus şi interpretat muzica. Aici cu extrasul De Ushuaia a la Quiaca. Pentru Babel a compus celebra Iguazu.
Altfel, Motorcycles Diaries are un site de prezentare-promovare în condiţii grafice deosebite, ca să folosesc un clişeu, şi e aici.

Liga, ultimul vals

Inter valsează pe muzică de Bach, Bayern plînge pe ritm suav de Verdi. Ironia sorţii. Contrast expresiv de imagini: Van Haal trist, suporteri italieni entuziaşti. Mai sus, Murinho şi Moratti, într-un moment de tandreţe, sorbind cu zîmbet din cupa dulce a victoriei.

Babel

Babel, în regia mexicanului Inarritu este absolut impresionant. Trei drame a trei familii pe trei continente. Poate părea banal. Cuplajul imagine-sunet ţine uneori loc de scenariu. Nu contează actorii (printre alţii Brad Pitt, Cate Blanchett) şi nici personajele. Doar cum acestea depăşesc momentele critice prin care trec. Un Babel dramatic, o coloană sonoră de cinci stele, halucinantă.

O fotografie pe zi...

Sursa

Fermecătoarea Charlotte

Spune, atît de frumos, Charlotte Bronte (Profesorul - pg 113, editura Allfa):

...Orice femeie care îşi împlîntă săgeata destul de adînc în inima ta va da de izvorul nesecat al sensibilităţii...

Profesorul, o carte de weekend, pe care o citeşti pe nerăsuflate.

Mai jos o scurtă biografie.
Charlotte Bronte n. 1816 – m. 1855
Scriitoare engleză, celebră pentru romanul “Jane Eyre (1847)”, soră cu Anne şi Emily Bronte. Cele trei surori sunt aproape la fel de cunoscute pentru vieţile lor scurte şi tragice cât şi pentru romanele lor. În ultimii 40 de ani reputaţia lui Charlotte a crescut rapid şi criticii feminişti au pus în evidenţă faptul că ea a descris femeile oprimate, de diferite vârste.

Charlotte s-a născut în Thorton, Yorkshire în nordul Angliei. A urmat cursurile şcolii “Clerg Daughter’s School” în Crown Bridge în 1924. În 1931 a mers la şcoală în Roe Head, unde ulterior a lucrat ca profesoară. Ea însă se simţea bolnavă, suferea de melancolie şi a renunţat la acest fel de muncă. Încercările lui Charlotte de a fi guvernantă au eşuat din cauza timidităţii, ignoranţei sale faţă de copiii normali şi dorinţei de a fi cu surorile ei.

Colecţia de poezii „Poems By Currer, Ellis And Acton Bell (1846), pe care Charlotte a scris-o împreună cu surorile ei s-a vândut în două exemplare. În acest timp ea a terminat primul său roman “The Professor”, dar nu a găsit un editor care să i-o publice în timpul vieţii ei. Supărată de această reacţie, Charlotte a început să scrie “Jane Eyre” care a apărut în 1847 şi a devenit un succes imediat. Charlotte a dedicat această carte lui William Makepeace Thackeray. Eroina este o orfană săracă ce devine profesoră, obţine un post de guvernantă şi moşteneşte bani de la un unchi şi la final se căsătoreşte cu un personaj byronian.

Branwell şi Emily au murit în 1848, Anne în anul următor. Deşi identitatea ei era binecunoscută, Charlotte a continuat să scrie sub pseudonimul Currer Bell. Jane Eyre a fost urmat de “Shirley” (1848) şi „Vilette” (1853). În “Jane Eyre”, Charlotte şi-a folosit experienţa obţinută în şcoala evanghelică ca  guvernantă. Personajul din titlul romanului “Shirley” a fost o încercare de idealizare a portretului lui Emily.

În 1854 s-a căsătorit cu doctorul tatălui ei Arthur Bell Nicholls. A murit în timpul sarcinii pe 31 martie 1855 în Haworth, Yorkshire.

“The Professor” a fost publicat postum în 1857.

Sursa biografiei